POVESTILE NOASTRE
IMPOSIBILE

Atleti care ne inspira
sa continuam sa ne miscam.

Aceste povești ne inspiră si ne arată ceea ce se poate întâmpla atunci când forțăm mobilitate umane la limită.

Andrea Eskau - Schi fond paralimpic

Andrea Eskau ținând bețele de schi și uitându-se spre cameră, într-un costum roșu de curse.
NASCUTA

Martie 21, 1972

ORAS

Apolda, Germania

SPORT

Ciclism, Schi Alpin Paralimpic

JOCURI PARALIMPICE

2008, 2012, 2016
JOCURI PARALIMPICE DE IARNA
2010, 2014

REUSIND IMPOSIBILUL

Pentru Andreea, practicarea de sporturi paralimpice a început dintr-o necesitate, însă cu mult timp înainte Germania devenise una dintre forțele dominante în scena Paralimpică pentru sporturile de vară și de iarnă. La început, sportiva a încercat baschet în scaun cu rotile și, în cele din urmă, și-a extins aptitudinile spre schi fond paralimpic, biatlon paralimpic, curse în scaun cu rotile și curse de handcycle.

În prezent, Andrea are în palmares 37 de medalii la Campionatul Mondial și a luat titlul de campion mondial de 27 de ori la ciclism, biatlon paralimpic și schi fond paralimpic.

"Sacrificiul și efortul care se depun [pentru câștigarea unei medalii Paralimpice de aur] sunt cu adevărat incredibile. Suntem atât de mândri să fim o mică parte din echipa Andreei."
- inginer TMG Toyota

/

Am obținut multe, foarte multe medalii, dar cea mai mare realizare a mea, ca și atlet, a fost să fiu corectă și competitivă. Asta cred că este cel mai important.

Inspirați de hotărârea inepuizabilă de care dă dovadă Andrea in provocarea imposibilului, Toyota a abordat-o în anul 2012 pentru a iniția o colaborare. Axându-ne pe confort și viteză, am lucrat îndeaproape cu ea pentru a crea soluții personalizate și ușoare, din fibră de carbon, pentru bicicleta și sania ei, care îi vor oferi atletei un avantaj competitiv și mai mare la Jocurile Paralimpice.

Lauren Woolstencroft - Schi alpin paralimpic

NASCUTA

Noiembrie 24, 1981

ORAS

Banff, AB, Canada

SPORT

Schi Alpin Paralimpic

JOCURI PARALIMPICE

2002, 2006, 2010

ACHIEVING IMPOSSIBLE

Lauren s-a născut fără mâna stângă de la cot în jos și fără ambele picioare de la genunchi în jos, dar asta nu i-a oprit pasiunea pentru sporturi. A început să meargă pe pârtie dintr-o simplă activitate de weekend cu tatăl ei, un împătimit al schi-ului, ajungând ca acest sport să devină și pentru ea o adevărată pasiune. În ciuda tuturor provocărilor și eșecurilor, Lauren a început să participe la curse cu echipa Alberta de Schi Alpin Paralimpic, când avea 14 ani.

"Când am început să concurez, eram absolut convinsă că este imposibil să ocup primul loc de pe podium. Dar prin ani de antrenament și muncă intensă - și o echipă grozavă în spatele meu - am reușit să transform totul în zece medalii la Jocurile Paralimpice."

Dacă ar fi să descriu călătoria mea la Jocurile Olimpice într-un singur cuvânt, aș alege să spun determinare.

Lauren a continuat să sfideze imposibilul cu fiecare coborâre pe pârtia de schi. Pe vremea când făcea parte din echipa canadiană de Schi Alpin Paralimpic, Lauren a devenit una dintre cele mai decorate schioare alpine paralimpice din lume, câștigând 10 medalii - opt de aur, una de argint și una de bronz - la Jocurile Paralimpice de Iarnă din orașul Salt Lake, în 2002, pentru echipa Canadei.

Când și-a anunțat retragerea de la schiatul în competiții, în 2010, Lauren a afirmat că a vrut să rămână percepută ca un atlet care a înfruntat obstacolele și le-a depășit cu succes.

Han Min-Su -Hochei pe gheata paralimpic

NASCUT

Iunie 3, 1970

ORAS

Seoul, South Korea

SPORT

Hochei pe Gheata Paralimpic

Jocurile Paralimpice de Iarna

2010, 2014

REUSIND IMPOSIBILUL

La 33 de ani, având artrită reumatoidă la ambele picioare, Han decide să urce un munte de 1,708 metri înălțime. Odată ce a atins vârful, 17 ore mai târziu, a simțit acea doză de curaj de care avea nevoie pentru a transforma barierele vieții în posibilități.

Când piciorul stâng al lui Han a fost amputat, la 7 ani distanță de la momentul în care a fost diagnosticat cu osteomielită, i-a venit în minte momentul triumfător de care a avut parte pe munte și a decis să își urmeze fără oprire visul de a deveni un atlet de clasă mondială.

"Este o provocare… să îți stabiliești un obiectiv ambițios, să îl duci la bun sfârșit și să faci față tuturor obstacolelor care apar pe parcurs. Acestea sunt momentele în care simt că trăiesc la intensitate maximă și atunci mă bucur cel mai mult că pot să joc hochei."

Han a început să concureze la haltere paralimpice, baschet și rugby în scaun cu rotile - la nivel național - însă și-a dat seama că pe gheață se simțea cu adevărat în largul lui. Câțiva ani mai târziu, acesta a avut o evoluție remarcabilă la Jocurile Paralimpice de Iarnă din Vancouver, în 2012.

Michael Milton -Schi alpin paralimpic

NASCUT

Martie 21, 1973

ORAS

Canberra, Australia

SPORT

Schi Alpin Paralimpic și Ciclism Paralimpic

JOCURILE PARALIMPICE

1988, 1992, 1994, 2002, 2006, 2008

REUSIND IMPOSIBILUL

Imediat ce Michael a învățat să meargă, a început să alerge. Familia lui, iubitoare de schi, obișnuia să meargă în călătorii în munții de lângă Canberra, acolo unde a ajuns și acesta să devină dependent de adrenalina pe care o simțea la contactul cu pârtia de schi.

La vârsta de 9 ani, Michael a fost diagnosticat cu cancer la oase și unul dintre picioare i-a fost amputat de la genunchi în jos. După câțiva ani solicitanți de recuperare, perioadă în care acesta a fost nevoit să învețe să meargă într-un picior, la 11 ani Michael s-a simțit pregătit și a început să exploreze, din nou, limitele abilităților sale fizice prin intermediul sportului.

Pentru mine, mișcarea înseamnă explorare, înseamnă experimentarea lumii la capacitatea maximă de care mă simt în stare.

O viață dedicată antrenamentului și perseverența l-au făcut pe Michael să fie unul dintre cei mai de succes atleți australieni paralimpici la Jocurile Paralimpice de Iarnă. Michael concurează și la atletism paralimpic, ciclism montan și la triatlon paralimpic.
Inspirați de povestea lui Michael, Toyota Australia a început să lucreze cu sportivul paralimpic în 2002, iar multi-talentatul atlet a devenit unul dintre ambasadorii oficiali Toyota în 2007. Toyota este entuziasmată să fie alături de Michael și să ia parte la visurile lui.

Seun Adigun - Sprinter / Bobber

Nascuta

Ianuarie 3, 1987

ORAS

Chicago, Illinois, USA

SPORT

Atletism și Bob

JOCURILE OLIMPICE

2012 (for Echipa Nigeriei)

REUSIND IMPOSIBILUL

În liceu, tânăra atletă nigerian-americană a câștigat notorietate pentru sprintul și abilitățile de care a dat dovadă la cursele de obstacole, însă, pentru că suferea de o afecțiune la inimă - numită tahicardie prin reintrare în nodul atrio-ventricular - activitatea intensă devenise un potențial pericol la orice pas. Hotărâtă să își atingă potențialul și să își reprime fricile venite din partea celor dragi, Seun a făcut o operație de înlăturare a țesutului de pe inimă. Odată recuperată, atleta și-a stabilit un program de antrenament consecvent.

În fiecare zi deschid o nouă ușă și încerc să definesc ce înseamnă cu adevărat imposibilul.

Seun a demonstrat lumii cât de bună poate să fie în momentul în care a ajuns la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, pentru a alerga în cursa de 100 de metri cu obstacole, pentru echipa Nigeriei. Când Jocurile Olimpice s-au terminat și adrenalina a dispărut, Seun a observat că multe dintre colegele ei și-au îndreptat atenția către bob pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din 2018. Atunci ea a realizat că nu există nicio echipă de bob în Africa. Multitalentata sportivă a fost intrigată.

În efortul de a introduce un nou sport în Nigeria, în timp ce ajuta să integreze femeile în sport la nivel global, Seun a selecționat foști sprinteri pentru echipa ei de bob. În noiembrie 2017, Seun și echipa sa s-au calificat ca prima echipă de bob din Africa care a participat vreodată la Jocurile Olimpice de Iarnă.

"Pentru mine, mobilitatea înseamnă o sănătate bună. Înseamnă să poți să te miști astfel încât acest lucru să te ajute atât mental, fizic, emoțional, cât și spiritual."

Tatyana McFadden - Atletism paralimpic

NASCUTA

Aprilie 21, 1989

ORAS

Clarksville, Maryland, USA

SPORT

Atletism Paralimpic și Schi Fond Paralimpic

JOCURILE PARALIMPICE

2004, 2008, 2012, 2016
Jocuri Paralimpice de Iarna
2014

REUSIND IMPOSIBILUL

Tatyana s-a născut în St. Petersburg, Rusia, cu o condiție numită spina bifida, care a paralizat-o de la brâu în jos. Și-a petrecut primii ani de viață într-un orfelinat, depășindu-și condiția prin propriile eforturi.

După ce a ajuns în SUA cu familia ei adoptivă, Tatyana a început să experimenteze diferite sporturi, pentru a-și întări mușchii după operația la coloană. Până în clasa a 8-a, ea a fost hotărâtă să devină o campioană paralimpică.

În ciuda eforturilor depuse, Tatyana a avut dificultăți în a primi permisiunea de a concura împotriva colegilor ei din liceu. Ca reacție la această întâmplare, ea a devenit activistă și s-a implicat în realizarea unei legi care cere școlilor să ofere elevilor drepturi egale de a participa la competiții sportive inter-școlare.

Cuvântul imposibil… nu înseamnă nimic pentru mine pentru că am găsit mereu căi prin care să fac lucrurile să devină posibile.

Începând din 2004, Tatyana a luat parte la Jocurile Paralimpice, atât la probele pe distanțe scurte, cât și la cele pe distanțe lungi, câștigând șapte medalii de aur, șase de argint și trei de bronz, pentru Echipa SUA. A câștigat și maratoanele din Boston, Chicago, Londra și New York, devenind, astfel, prima persoană - cu sau fără handicap - care a câștigat patru maratoane majore într-un singur an.

În 2014, Tatyana s-a întors în țara natală pentru a concura la proba de schi fond paralimpic, sprint din șezut, la Jocurile Paralimpice de Iarnă din Rusia, de la Sochi, în 2014. În această perioadă din trecutul ei, în mijlocul emoțiilor oferite de împlinirea visurilor paralimpice, Tatyana și-a reamintit cât de departe ajunsese în momentul în care a primit medalia de argint.

Rami Anis - Natatie

NASCUT

Martie 18, 1991

ORAS

Aleppo, Syria; rezident in Eeklo, Belgium

SPORT

Inot

JOCURI OLIMPICE

2016

REUSIND IMPOSIBILUL

În 2015, după patru ani ca refugiat în Turcia, înotătorul sirian Rami a decis să facă o călătorie în Europa pentru a continua să-și urmeze visul olimpic. Tânărul a înfruntat apele Mării Mediterane pe o barcă gonflabilă, acostând pe o insulă grecească. De acolo, Rami s-a îmbarcat într-o călătorie nesigură pe uscat, înainte să ajungă în Belgia unde i s-a acordat azil.

Într-un final, după epica odisee spre Europa, visurile olimpice ale lui Rami erau aproape de a fi atinse. În 2016, înotătorul sirian și alți zece atleți curajoși au mărșăluit în spatele steagului Comitetului Internațional Olimpic al Echipei Refugiaților la Ceremonia de Deschidere din Brazilia. Rami a încheiat prima lui participare la Jocurile Olimpice cu un record personal de 54,25 secunde la cursa de 100 de metri liber.

Pentru mine, Jocurile Olimpice reprezintă visul, iar satul olimpic este casa mea.

"Mesajul meu către toți refugiații din lume: Chiar dacă ai o viață grea, las-o în urmă și încearcă să îți duci la bun sfârșit visurile."
 
Rami își îndeplinește propriile visuri în timp ce arată că există o speranță pentru milioanele de oameni din toată lumea, care sunt deportați din cauza războiului.

Tyrone Pillay - Atletism paralimpic

NASCUT

Mai 1, 1980

ORAS

Durban, South Africa

SPORT

Atletism Paralimpic

JOCURI PARALIMPICE

2016

REUSIND IMPOSIBILUL

Tyrone și-a dorit dintotdeauna să devină un mare atlet. A visat ca într-o zi să joace cricket pentru Africa de Sud și credea că asta era menirea lui. A jucat peste 14 ani până să realizeze că, din cauza handicapului său, nu o să ajungă niciodată să își împlinească visul de a juca criket pentru echipa Africii de Sud. Astfel, înaintând în vârstă, și adaptându-se cu piciorul protetic stâng, Tyrone începuse să creadă din ce în ce mai mult în faptul că nici grandoarea olimpică nu era pentru el. Totuși, în fiecare moment liber, după orele de lucru la Toyota Africa de Sud, precum și în weekend-uri, practica diferite sporturi împreună cu prietenii și colegii lui.

După o perioadă, în timp ce urmărea la TV proba de aruncare a greutății de la Jocurile Paralimpice de la Beijing, visurile lui Tyrone s-au reaprins; a observat atleți care erau puternici și înalți, cu o constituție asemănătoare cu a lui, care concurau pe plan mondial. Acesta a fost momentul în care Tyrone a știut că locul lui era pe terenul paralimpic și era timpul să facă ceva în această direcție.

Opt ani mai târziu, Tyrone a pășit pe terenul de la Rio pentru a concura la proba de aruncare a greutății pentru echipa Africii de Sud. La prima participare la Jocurile Paralimpice, Tyrone a primit bucuros medalia de bronz pentru țara lui.

Provocarea imposibilului pentru mine ar fi să las o moștenire următoarei generații de atleți; să încerc să creez o lume în care oamenii să nu fie împărțiți între sportivi și sportivi paralimpici.

Brad Snyder - Natatie

NASCUT

Februarie 29, 1984

ORAS

Reno, Nevada, USA

SPORT

Inot Paralimpic

JOCURI PARALIMPICE

2012, 2016

REUSIND IMPOSIBILUL

Apa este locul în care Brad Snyder se simte liber. A învățat să înoate în Florida, când era încă un copil, și a început să concureze la vârsta de 11 ani. Mai târziu, Brad a devenit căpitanul echipei de înot de la Academia Navală a Statelor Unite.

"Cred că a-ți trăi viața cu acest handicap, a trăi viața fiind orb, a trăi-o în întuneric este ceea ce părea imposibil pentru noi în primele săptămâni după ce am suferit accidentul… ceea ce am realizat prin participarea la Jocurile Paralimpice este că, deși nu văd, simt că sunt o grămadă de lucruri de care sunt capabil."

Când Brad s-a întors acasă rănit, din Afganistan, a trebuit să învețe să își facă drum prin întuneric. Familia i-a fost alături, ajutându-l pe soldatul, odată puternic, să învețe să se descurce cu activități simple precum mâncatul, îmbrăcatul sau găsirea băii.

Vreau [ca povestea mea] să se răspândească peste tot în lume și să inspire viitoarea generație de atleți, care visează să ajungă pe podiumul paralimpic.

După câteva luni de recuperare, Brad a decis să se întoarcă la "ape" care îi erau familiare. La exact un an după ce și-a pierdut vederea în timp ce era la datorie, a ajuns pe podiumul Paralimpic și a luat acasă medalia de aur pentru echipa SUA. Dintre înotătorii care au vederea pierdută total, Brad este cel care deține actualul recordul mondial pentru 100 de metri freestyle.

Astăzi, Brad are o nouă ambiție: să se antreneze pentru un sport nou și să concureze în Triatlonul Paralimpic de la Tokyo, din 2020.

Lucy Ogechukwu-Ejike -Haltere paralimpice

Lucy Ogechukwu Ejike luând o pauză între reprizele de antrenament.
NACUT

Octombrie 16, 1977

ORAS

Enugu, Nigeria

SPORT

Haltere Paralimpice

JOCURI PARALIMPICE

2000, 2004, 2008, 2012, 2016

REUSIND IMPOSIBILUL

Când Lucy s-a mutat din orașul natal Engu într-o facilitate pentru persoane cu handicap, a descoperit o lume de oportunități pentru ea, incluzând halterele paralimpice - o activitate competitivă la care ea putea participa din scaunul cu rotile.

La scurt timp după Jocurile Paralimpice de la Sydney din 2000, Lucy a început un antrenament riguros de haltere. În acel an - la prima ei competiție - a dus acasă medalia de argint pentru echipa Nigeriei. Doar câțiva ani mai târziu, concurând pentru aceeași grupă de greutate la Jocurile Paralimpice de la Atena din 2004, Lucy a doborât recordul mondial la haltere de două ori în drumul spre câștigarea medaliei de aur.

În 2016, Lucy a impresionat la Jocurile Olimpice de la Rio 2016 când a doborât trei recorduri mondiale și a dus acasă a treia medalie de aur la Jocurile Paralimpice.

/

Sfatul pe care îl am [pentru fetele care își doresc să practice haltere] este că nu trebuie să le fie frică. Pot să o facă. Să le încurajăm să ni se alăture. Cu determinare pot ajunge acolo unde și-au propus.

Luik Triplets - Atletism

Tripletele Luik stând îmbrățișate cu steagul Estoniei în jurul umerilor.
NASCUTE

Octombrie 14, 1985

ORAS

Tartu, Estonia

SPORT

Atletism

JOCURI OLIMPICE

2016

REUSIND IMPOSIBILUL

Alergatul a început să joace un rol important în viața surorilor Luik abia când aveau 24 de ani; Liina a fost cea care a adoptat prima acest sport, înainte de a le încuraja și pe surorile ei să o urmeze. Astfel, această decizie a fost una naturală, mai ales că, așa cum mărturisește Liina, "Pentru noi mișcarea înseamnă libertate." Ambiția și competitivitatea surorilor le-a făcut să își dorească să depășească imposibilul: Acela de a alerga una împotriva celeilalte, cât și una lângă cealaltă la Jocurile Olimpice.

"Chiar dacă nu mai ești atât de tânăr, poți să participi la Jocurile Olimpice, așa cum am făcut și noi.", a declarat Liina Luik.

După luni întregi de antrenamente neobosite, surorile Luik s-au calificat la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016 și au devenit primele și singurele triplete care au participat vreodată. După cursă - epuizate, dar pline de emoție - Lily, Liina și Leila și-au unit mâinile, mândre de faptul că și-au atins visul de a alerga împreună ca sportive olimpice.

Am crezut că este imposibil, iar asta pentru că am început atât de târziu - la 24 de ani. Dar nu contează ce vârstă ai. Chiar dacă nu mai ești atât de tânăr, poți să participi la Jocurile Olimpice așa cum am făcut și noi. - Liina Luik

Shane Gould - Natatie

Shane Gould, concurând la nivel profesional, zâmbind după ce a ieșit din apă.
NASCUTA

Noiembrie 23, 1956

ORAS

Bicheno, Tasmania, Australia

SPORT

Inot

JOCURI OLIMPICE

1972

REUSIND IMPOSIBILUL

După ce familia ei s-a mutat înapoi în Australia din Fiji, în aceeași perioadă în care Shane trebuia să înceapă școala primară, aceasta a început să facă cursuri de înot profesionist. Un superstar în devenire, Shane s-a dezvoltat rapid și, până să împlinească 15 ani, a ajuns "pe scena olimpică".

Shane a dominat Jocurile Olimpice de la München din 1972, câștigând cinci medalii - trei de aur, una de argint și alta de bronz. A deținut simultan recorduri mondiale la cursele freestyle de 100, 200, 400, 800 și 1500 de metri, cât și la 200 de metri la proba individuală de ștafetă.

Cea mai puternică amintire pe care o am de la Jocurile Olimpice este legată de oamenii din toată lumea, care vin împreună să practice sporturi în pace şi liniște.

După ce a dominat Jocurile Olimpice din 1972, Shane a ajuns în lumina reflectoarelor. Pentru că presiunea era foarte mare, aceasta a ales să își îndrepte atenția către alte provocări, diferite de înotul de performanță, întorcându-se la explorarea oceanului sălbatic din copilărie. Abia două decenii mai târziu Shane a revenit la acest sport, la nivel profesional, unde a continuat să bată recordurile mondiale.

Astăzi, înotătoarea se dedică Proiectului de Înot Shane Gould - un ONG care operează în Fiji, Suedia și în comunități aborigene din Australia, cu scopul de a ajuta înotătorii aspiranți să deprindă aptitudinile necesare pentru a înota în siguranță.

Zola Budd - Atletism

NASCUTA

Mai 26, 1966

ORAS

Bloemfontein, South Africa, si Myrtle Beach, South Carolina, USA

SPORT

Alergare pe distanțe medii și lungi

JOCURILE OLIMPICE

1984, 1992

REUSIND IMPOSIBILUL

Zola nu a crezut niciodată că o să devină o mare alergătoare. Era doar ceva ce îi plăcea să facă, ceva ce o făcea să se simtă liberă. Dar în 1984, Zola a obținut faima brusc, în momentul în care a doborât recordul la cursa pentru femei de 5.000 de metri. Recunoașterea obținută nu o încântă pe deplin, existând comentarii legate de stilul ei unic de a alerga desculță și de controversele legate de victoria sa.

În loc să se bucure de victorie, atunci când a trecut de linia de sosire, Zola și-a reamintit de tumultoasa atmosferă politică din țara ei; în 1984, Africa de Sud a fost exclusă din competițiile atletice internaționale din cauza politicii apartheid, iar timpul scos de Zola nu a fost aprobat oficial ca record mondial.

Hotărâtă să concureze la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, Zola a aplicat pentru cetățenie britanică în baza faptului că bunicul ei era britanic. A alergat din nou anul următor pentru Marea Britanie, depășindu-și propriul record din anul anterior. De data aceasta, noul record mondial al Zolei a fost recunoscut oficial.

Deși poate a ocolit boicotul sportiv la adresa sud africanilor, Zola nu a scăpat de o furie copleșitoare împotriva politicii țării ei, când a ajuns în Los Angeles, la Jocurile Olimpice. În ciuda acestui lucru, aceasta a mers mai departe și în 1985 și 1986 și-a recăpătat supremația ca și campion mondial. Zola s-a întors pe pista olimpică încă o dată în 1992, de data aceasta mândră să își reprezinte țara natală - Africa de Sud.

Politica noastra de cookie-uri

Noi folosim aceste cookie-uri pentru a asigura un serviciu mai bun. Daca sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor folosite site-ul in continuare in mod normal, sau aflati cum puteti modifica setarile cookie-urilor.